EXCLUSIV| De ce are România nevoie urgentă de un Pact Național pentru agricultură. Consultant: „Suntem, efectiv, prinși sub un «piston» numit Ucraina”

Cezar Gheorghe, analist expert şi consultant pentru comerţul cu cereale, a declarat, într-un interviu pentru Gândul că România are nevoie – ținând cont de contextul internațional, respectiv războiul din Ucraina – de un Pact pentru Agricultură la nivel național, dar și de o viziune pe termen lung, care să ofere predictibilitate pentru fermierii și procesatorii români. România a devenit principala rută pentru mai mult de 60% din cerealele ucrainene transportate pe cale terestră, iar luni premierul Marcel Ciolacu a declarat că interdicţia ar putea fi extinsă dacă cresc cererile de import.

Analistul expert susține că, dacă, nu vom schimba lucrurile și nu le vom mișca în direcția bună, ne vom trezi în sezoanele următoare că Ucraina „va procesa la un nivel de cost mult mai redus și va alimenta piața noastră locală, iar noi vom fi efectiv trași pe dreapta, pe tot ciclul de producție fermieri și pe procesatori.”

• Bruxelles-ul a decis vineri să pună capăt interdicției temporare de vânzare a cerealelor ucrainene în țările vecine Polonia, Ungaria, Slovacia, România și Bulgaria.
• Interdicția a fost menită să protejeze fermierii și să permită piețelor să se adapteze la valul de produse din Ucraina, în urma blocadei impuse de Rusia porturilor ucrainene de la Marea Neagră.
• Ucraina a anunțat că va da în judecată Polonia, Ungaria şi Slovacia, din cauza restricţiilor pe care aceste state le-au impus pentru importurile de cereale ucrainene, după ce Comisia Europeană a ridicat restricțiile impuse în luna mai, a declarat reprezentantul pentru comerţ al Ucrainei, Taras Kachka.
• Reamintim că premierul Marcel Ciolacu și ministrul Agriculturii au anunțat că pregătesc un ordin comun prin care este prelungită măsura interzicerii importurilor pentru grânele ucrainene pentru 30 de zile.

„După astea 30 de zile, bănuiesc că este la latitudinea premierului României să gestioneze situația”

Cezar Gheorghe a explicat că vede anunțul premierului ca pe o încercare de liniștire a fermierilor în România și de disipare a tensiunii acumulate în toată această perioadă.

Consultantul pentru comerţul cu cereale mărturisește că, în plus, restricția creează multă confuzie, fiind o discriminare la adresa comercianților.

„Dacă România nu restricționează în mod unilateral importul de cereale din Ucraina, trebuie să se conformeze deciziei Comisiei Europene, este foarte simplu. În momentul în care restricționezi importul de cereale din Ucraina, îți asumi niște probleme, adică cea mai gravă este că te duce la infringement, deoarece nu respecți o decizie a Comisiei. Revenind la licență, că tot am pronunțat acest cuvânt, licența este egal contingent. Cu alte cuvinte, restricționezi un număr de tone care să vină în România, prin acordarea de licențe, că altfel le-ai acorda la liber tuturor.

În general, licența se emite de țara care exportă, nicidecum de țara care importă. Țara care importă poate să spună doar atât: accept un număr de tone fără taxe, după care vii și-mi pui taxe, ceea ce nu este posibil pentru că noi suntem semnatari ai Acordului de asociere cu Ucraina. Restricția de 30 de zile creează confuzie, pentru simplul motiv că spune că doar procesatorii pot primi  marfă și industria zootehnică, dar, în acest fel, restricționezi comerțul. Este o discriminare la adresa comercianților.

După astea 30 de zile, bănuiesc că este la latitudinea premierului României să gestioneze situația și să spună «permitem importul pe un număr de licențe» sau își ia decizia unilateral – la fel cum au procedat Polonia, Ungaria și Slovacia- să spună «interzic importul de cereale din Ucraina.» Dar, încă o dată, sunt două riscuri majore aici: primul, că nu respecți o decizie a Comisiei Europene și al doilea să fii acționat în judecată la Curtea de Arbitraj Comercial Internațional.”

„Acele contracte au fost supraaplicate cantitativ, au avut amendamente care le-a prelungit termenul de livrare”

Cezar Gheorghe a atins și un subiect mai puțin cunoscut și mai puțin mediatizat și anume faptul că aceste mărfuri trebuie verificate și analizate din punct de vedere calitativ, pentru reziduri pesticide, micotoxine, dar și să nu fie organism modificat genetic.

„Lucrurile astea durează 7-10 zile, că ANSVSA-ul nu are capacitate suficient de mare, astfel încât să gestioneze o grămadă de probe. Și iar intri într-un impas, pentru că procesatorul are nevoie, în mod clar și obiectiv, de marfă și tu îl privezi de marfă, pentru că îl ții 10-12 zile cu marfa staționând.”

„Ca să miști marfa din punctul A în punctul B, fermierii români au avut costuri mai mari cu 70 până la 100%”

Consultantul a vorbit și despre greșelile făcute de guvernanții noștri – care au adus țara noastră în situația de astăzi – printre care lipsa de logistică a fermierilor români, dar și inexistența unei baze de date clare, accesibilă într-un sistem informatic, cu privire la toate contractele preexistente și semnate înainte de data de 1 mai, mai exact de la impunerea restricției.

„Începând de la impunerea restricției, cu data de 1 mai, nu s-a adunat clar într-un sistem informatic toate contractele preexistente și semnate înainte de data de 1 mai, ca să se poată genera o bază de date cu ce marfă trebuie să mai vină în baza acestor contracte și ce perioadă de livrare au. În acest fel, efectiv s-a malversat piața, pentru simplul motiv că acele contracte au fost supraaplicate din punct de vedere cantitativ, au avut amendamente care le-a prelungit termenul de livrare  și iată cum noi am importat din Ucraina foarte multe marfă și în perioada restricțiilor.

Fermierii români au avut o problemă cauzată de logistică, pentru că aceasta a generat costuri extrem de mari în marfă. Ca să miști marfa din punctul A în punctul B, fermierii români au avut costuri mai mari cu 70 până la 100% și asta le-a diminuat practic din venituri. Doi, faptul că –  începând din luna aprilie-mai-  a fost un tranzit susținut al mărfurilor ucrainene prin Portul Constanța, ceea ce a determinat ca operatorii portuari să-și facă un plan operațional, care nu înseamnă altceva decât să-și cheme navele la încărcare.

Și este logic că, dacă Ucraina făcea tranzit, chemai nave pentru marfă ucraineană. Când a început recolta în România, a început deja să fie decalată perioada de livrare pentru mărfurile românești. Cu alte cuvinte, ei chemau nave, dar stăteau la rând, ca după un orar prestabilit. Și astfel fermierii români au trebuit să aștepte perioadă de livrare”, susține Cezar Gheorghe.

„Cam 55% din grâul românesc din producția de anul acesta este panificație”

Consultantul pentru comerţul cu cereale susține însă că producția de anul acesta a fost mult mai bună față de anul precedent.

Cezar Gheorghe mărturisește că, în mod cert, rapița a fost anul acesta un motor al profitabilității pentru multe ferme din România, înregistrându-se cea mai bogată și mai frumoasă recoltă pe care țara noastră a avut-o vreodată.

„Culturile de toamnă au evoluat bine. La grâu, am avut un nivel mult mai ridicat decât în sezonul precedent, când am avut 9 milioane de tone, iar în acest sezon avem 10, 2 miloane de tone. În schimb, la grâu am avut o problemă vizavi de calitate. Cam 55% din grâul românesc din producția de anul  acesta este panificație. În mod normal, generăm în jurul valorii de 65-68%, grâu de panificație. La orz, stăm în linii mari la fel și sunt aceleași probleme din cauza acestui indice de calitate.

În schimb, la rapiță, am generat cea mai bogată și mai frumoasă recoltă pe care a avut-o România vreodată, 2, 2 milioane de tone de pe o suprafață de 760 de mii de hectare. În mod cert rapița a fost un motor al profitabilității pentru multe ferme din România. Și porumbul a plecat bine în vegetație – estimam, ca de obicei, 14 milioane de tone, însă căldura asta sufocantă ne-a topit toate aspirațiile și ajungem astăzi la un nivel de maximum 10, 5 milioane de tone producție de porumb, dar mult mai bine decât sezonul precedent.”

„Asta ar trebui generat la nivel de guvern, dar fără amestecuri și interese, ci doar la nivel tehnic”

Expertul pe piața alimentară recunoaște însă că viziunea și predictibilitatea în domeniul agriculturii sunt două lucruri de care România are nevoie mai mult ca oricând.

Interlocutorul Gândul mărturisește că, pentru asta,  România trebuie să se schimbe la 180 de grade și să devină efectiv un nod logistic pe fiecare filieră de categorie de produs.

„Dacă ar fi să cer guvernanților ceva, ar fi să lase câțiva tehnicieni într-un Consiliu consultativ să lucreze și să genereze un pact pentru agricultură la nivel național, căci avem nevoie de o viziune pe 10-20 de ani și nimeni să nu se mai atingă de ea. Pentru că, în acest moment, noi suntem efectiv prinși sub un «piston» numit Ucraina și vom rămâne sub acest «piston» și anii viitori.

Sunt 42 de milioane de hectare acolo, iar România trebuie să se schimbe efectiv la 180 de grade și să devină un nod logistic pe fiecare filieră de categorie de produs. Și dacă vorbim doar de cereale și oleaginoase, România trebuie să strângă rândurile și să genereze predictibilitate. Asta ar trebui generat la nivel de guvern, dar fără amestecuri și interese, ci doar la nivel tehnic, respectat de toată lumea.

Producătorii trebuie să înțeleagă că de unul singur nu mai merge. Fiind la punctul ăsta de fierbere și cu presiunea Ucraina peste noi, ne vom trezi în sezoanele următoare că Ucraina va procesa la un nivel de cost mult mai redus și va alimenta piața noastră locală, iar noi vom fi efectiv trași pe dreapta, pe tot ciclul de producție fermieri și pe procesatori”, conchide consultantul pentru comerțul cu cereale.

„Niciun kilogram de grâu sau altceva nu a fost importat în România”

Marcel Ciolacu i-a asigurat, luni, pe fermierii români că nu au existat cereri de export de cereale din Ucraina în România, fiind o înțelegere între cele două guverne că Kievul nu va solicita acest lucru.

Totodată, premierul României a afirmat că, în cadrul acestei înțelegeri, omologul său ucrainean, Denîs Șmîhal, îi va trimite o propunere de licenţiere, după ce Comisia Europeană a solicitat să se vină cu un sistem de licenţiere în ceea ce priveşte exportul de cereale în statele din UE, cu patru produse agricole care au avut până acum interdicție.

„Aţi văzut, Comisia a solicitat să se vină cu un sistem de licenţiere în ceea ce priveşte exportul de cereale în statele din UE, un lucru pe care l-am solicitat şi eu şi colegul Victor Negrescu când am avut întâlnirea cu preşedinta Comisiei. Pe aceeași logică a venit și prim-ministrul al Ucrainei, spunând că va trebui totuși un control foarte riguros.

Până în acest moment, de când Comisia a luat decizia de a nu se mai prelungi interdicția, niciun kilogram de grâu sau altceva nu a fost importat în România, lucru care va fi de asemenea și astăzi. Nu că ar fi interzis Ciolacu, sau a băgat Guvernul o interdicție la vamă. A fost un «gentleman’s agreement» între mine și prim-ministrul Ucrainei pe care l-am respectat amândoi. Nu a fost nicio solicitare în nicio vamă ca să fie vreun export de cereale din Ucraina în România până în acest moment.

Astăzi așteptăm, așa a spus premierul Ucrainei, o propunere de licențiere pe care să o discutăm. În cazul în care vor apărea solicitări de export către România, cu certitudine am să cer ministrului agriculturii, economiei, să facă un ordin comun ca pe o perioadă de 30 de zile până când se lămuresc lucrurile să fie restricția prelungită. Vreau să-i asigur pe fermieri că nu va mai fi ce a fost acum un an și ceva”, a explicat premierul.

Restricții și controverse pe tema cerealelor ucrainene

Comisia Europeană a pus punct vineri interdicţiei introduse de cinci state membre UE cu privire la importurile de cereale ucrainene, în schimbul unor angajamente ale Kievului că va lua măsuri pentru a controla afluxul de cereale spre ţările vecine.

Reamintim că UE le-a dat dreptul în luna mai Bulgariei, Ungariei, Poloniei, României şi Slovaciei să interzică vânzările interne de grâu, porumb, rapiţă şi seminţe de floarea-soarelui provenite din Ucraina, permiţând doar tranzitul acestor mărfuri pentru export în altă parte. Interdicţia a expirat pe 15 septembrie.

Ministrul spaniol al Agriculturii, Luis Puchades, a declarat luni că interzicerea unilaterală a importurilor de cereale ucrainene de către orice stat membru UE pare ilegală, în timp ce Franţa susţine că miza este solidaritatea europeană, transmite Reuters.

Însă Polonia, Slovacia şi Ungaria au anunţat vineri că vor păstra propriile lor restricţii cu privire la importurile de cereale ucrainene, în pofida deciziei Comisiei. Autorităţile de la Varşovia, Bratislava şi Budapesta susţin că acţionează în interesele economiilor lor şi că deciziilor lor sunt destinate să protejeze fermierii lor de afluxul de produse ucrainene.

Autorităţile de la Kiev au avertizat anterior că ar putea demara o procedură de arbitraj internaţional ca răspuns la restricţiile impuse exporturilor de cereale.

Rusia a abandonat acordul internaţional care permitea transportarea cerealelor ucrainene prin Marea Neagră

Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din UE Ucraina a devenit complet dependentă de rutele alternative din UE, numite „coridoare de solidaritate”, pentru exporturile sale de cereale, după ce Rusia a abandonat în iulie acordul internaţional care permitea transportarea în siguranţă a cerealelor ucrainene prin Marea Neagră.

• Ucraina era unul dintre cei mai mari exportatori mondiali de cereale, înainte ca invazia rusească din 2022 să îi reducă capacitatea de a expedia produse agricole prin porturile sale de la Marea Neagră. De atunci încoace, fermierii ucraineni s-au bazat pe exporturile realizate prin ţările vecine, inclusiv prin România.
• Aproximativ 60% din cerealele ucrainene au fost tranzitate prin rutele alternative din UE, în timp ce 40% încă puteau fi transportate prin porturile de la Marea Neagră până în iulie.
• Conform autorităţii portuare, în primele opt luni ale anului 2023, Ucraina a exportat 9,2 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa, însă ritmul livrărilor a încetinit, pe măsură ce atacurile ruseşti asupra porturilor de la Dunăre s-au intensificat.
• Comparativ, pe tot parcursul anului 2022, Ucraina a expediat 8,6 milioane de tone de cereale prin Portul Constanţa. Fermierii din Bulgaria protestează față de ridicarea restricțiilor pentru cerealele ucrainene, iar traficul este blocat între România și Bulgaria, pe podurile peste Dunăre Giurgiu-Ruse și Calafat-Vidin.